Skip to content
Perle PDF Imprimare Email

Perlele naturale, denumite si perle orientale, sunt formate in interiorul anumitor specii de stridii, midii sau scoici, cand in interiorul lor se strecoara o materie straina, precum un fir de nisip, o insecta, un vierme.

Ca mecanism defensiv, molusca secreta un fluid asemanator satinului, numit sidef, pentru a acoperi materia straina, strat cu strat, si astfel perla este formata.


  

Perlele de cultura trec prin acelasi proces precum cele naturale, singura diferenta fiind data de faptul ca materia straina este introdusa in molusca artificial, de om. In general, aceste perle sunt mai mari decat cele naturale, pentru ca si materia straina este un pic mai mare. Cu cat straturile de nacru sau sidef sunt mai multe si acopera nucleul perlei, cu atat marimea nucleului nu afecteaza calitatea perlei.

Perlele naturale sau de cultura pot fi de apa dulce sau apa sarata. Cele de apa sarata sunt de o calitate superioara, cele de apa dulce prezentand neregularitati in forma. Totusi, cei care aprecieaza perlele nu tin cont de originea lor, ci de calitatea perlei in sine.

Procesul de formare a unei perle dureaza cativa ani. Molustele trebuie sa ajunga la maturitate, proces care dureaza trei ani, si abia apoi pot fi implantate cu materia straina. Apoi mai dureaza inca trei ani pana ce perla se formeaza. De multe ori molusca respinge materia straina, perla formata este prea diforma, sau molusca moare. Dupa 10 ani aproape 50% din moluste nu supravietuiesc, si numai 5% produc perle cu adevarat valoroase.

Perlele de imitatie sunt o cu totul alta poveste. O margica de sticla este introdusa intr-o solutie facuta din solzi de peste, asemanatoare in nuanta si textura cu sideful. Stratul este insa foarte subtire, astfel ca poti sa treci cu dintii peste o perla si sa iti dai seama daca este sau nu falsa. Pe o imitatie, dintii trec foarte usor, insa pe o perla veritabila vei simti stratul de sidef granulos. Mallorca este renumita pentru productia de perle de imitatie.


  Perle de apa dulce


Acestea se formeaza in lacuri, rauri, helestee si alte forme de apa dulce in special in China, dar si in Japonia si SUA. Intr-o singura molusca pot fi cultivate peste 40 de perle in acelasi timp, precum specia Hyriosis cumingi. Multi ani fermierii s-au concentrat pe productie masiva, insa in prezent tehnologia moderna permita si o calitate mai buna. Dureaza intre 3 si 7 ani pana ce se formeaza o perla a carei marime variaza intre 3 si 13 milimetri. Pot avea nuante diferite, de la alb, la roz, piersica, lavanda, gri, galben si crem.

 


 

perlele sunt clasificate dupa origine, apoi gradate in functie de marime, forma, grosimea sidefului, luciu, claritatea suprafetei si, pentru bijuterii, gradul de asortare. Aceste calitati nu sunt considerate egale, o grosime mare a sidefului nu inseamna ca perla are o valoare mare, insa o perla foarte neteda si rotunda este foarte valoroasa.

Luciul este stralucirea interna a unei perle dar si stralucirea pentru ochiul uman. Acest factor este cel mai important indicator in evaluarea calitatii perlelor, deoarece separa ordinarul de extraordinar. Este inima si sufletul unei perle. Perlele cu un luciu de calitate reflecta imaginile din jurul lor precum o oglinda, si accentueaza luciul intr-o stralucire tridimensionala.

Suprafata unei perle se refera strict la netezimea acesteia, la existenta sau inexistenta unor defecte fizice pe suprafata ei. Trebuie sa ne amintim ca perla este produsa in natura, fara modificari artificiale, de aceea sansele ca o perla sa iasa perfect neteda sunt mici. De aici provine si valoarea mare a unei perle fara defecte de suprafata.

Culoarea unei perle poate varia de la alb-argintiu la negru. Aici se ia in considerare atat culoarea corpului cat si subtonurile, nuantele translucide care se nasc din culoarea de baza.

 


Forma unei perle oscileaza de la perfect rotunda la semi-rotunda, la ovala, picatura si forma semi-baroca sau baroca. Ultima forma este cea mai putin valoroasa, referindu-se la formele asimetrice. Cu cat perla este mai sferica cu atat va fi mai valoroasa.

Marimea unei perle se calculeaza masurand diametrul in milimetri. Pot sa fie perle mai mici de un milimetru, dar si perle care ajung la 20 de milimetri, cele din Marea de Sud. Bineinteles, cu cat perla este mai mare, are o forma si o netezime buna, cu atat este mai valoroasa.

Asortarea se refera strict la bijuteriile din perle si la atentia pe care producatorul a acordat-o in a potrivi perlele intre ele, tinand cont de toate calitatile. Un colier de perle unde perlele se potrivesc in forma, culoare, suprafata, marime si luciu este mult mai valoros decat un colier cu perle in diferite nuante si marimi.



 

 

Perlele naturale, denumite si perle orientale, sunt formate in interiorul anumitor specii de stridii, midii sau scoici, cand in interiorul lor se strecoara o materie straina, precum un fir de nisip, o insecta, un vierme.

Ca mecanism defensiv, molusca secreta un fluid asemanator satinului, numit sidef, pentru a acoperi materia straina, strat cu strat, si astfel perla este formata.


  

Perlele de cultura trec prin acelasi proces precum cele naturale, singura diferenta fiind data de faptul ca materia straina este introdusa in molusca artificial, de om. In general, aceste perle sunt mai mari decat cele naturale, pentru ca si materia straina este un pic mai mare. Cu cat straturile de nacru sau sidef sunt mai multe si acopera nucleul perlei, cu atat marimea nucleului nu afecteaza calitatea perlei.

Perlele naturale sau de cultura pot fi de apa dulce sau apa sarata. Cele de apa sarata sunt de o calitate superioara, cele de apa dulce prezentand neregularitati in forma. Totusi, cei care aprecieaza perlele nu tin cont de originea lor, ci de calitatea perlei in sine.

Procesul de formare a unei perle dureaza cativa ani. Molustele trebuie sa ajunga la maturitate, proces care dureaza trei ani, si abia apoi pot fi implantate cu materia straina. Apoi mai dureaza inca trei ani pana ce perla se formeaza. De multe ori molusca respinge materia straina, perla formata este prea diforma, sau molusca moare. Dupa 10 ani aproape 50% din moluste nu supravietuiesc, si numai 5% produc perle cu adevarat valoroase.

Perlele de imitatie sunt o cu totul alta poveste. O margica de sticla este introdusa intr-o solutie facuta din solzi de peste, asemanatoare in nuanta si textura cu sideful. Stratul este insa foarte subtire, astfel ca poti sa treci cu dintii peste o perla si sa iti dai seama daca este sau nu falsa. Pe o imitatie, dintii trec foarte usor, insa pe o perla veritabila vei simti stratul de sidef granulos. Mallorca este renumita pentru productia de perle de imitatie.


  Perle de apa dulce


Acestea se formeaza in lacuri, rauri, helestee si alte forme de apa dulce in special in China, dar si in Japonia si SUA. Intr-o singura molusca pot fi cultivate peste 40 de perle in acelasi timp, precum specia Hyriosis cumingi. Multi ani fermierii s-au concentrat pe productie masiva, insa in prezent tehnologia moderna permita si o calitate mai buna. Dureaza intre 3 si 7 ani pana ce se formeaza o perla a carei marime variaza intre 3 si 13 milimetri. Pot avea nuante diferite, de la alb, la roz, piersica, lavanda, gri, galben si crem.

 



Perlele sunt clasificate dupa origine, apoi gradate in functie de marime, forma, grosimea sidefului, luciu, claritatea suprafetei si, pentru bijuterii, gradul de asortare. Aceste calitati nu sunt considerate egale, o grosime mare a sidefului nu inseamna ca perla are o valoare mare, insa o perla foarte neteda si rotunda este foarte valoroasa.

Luciul este stralucirea interna a unei perle dar si stralucirea pentru ochiul uman. Acest factor este cel mai important indicator in evaluarea calitatii perlelor, deoarece separa ordinarul de extraordinar. Este inima si sufletul unei perle. Perlele cu un luciu de calitate reflecta imaginile din jurul lor precum o oglinda, si accentueaza luciul intr-o stralucire tridimensionala.

Suprafata unei perle se refera strict la netezimea acesteia, la existenta sau inexistenta unor defecte fizice pe suprafata ei. Trebuie sa ne amintim ca perla este produsa in natura, fara modificari artificiale, de aceea sansele ca o perla sa iasa perfect neteda sunt mici. De aici provine si valoarea mare a unei perle fara defecte de suprafata.

Culoarea unei perle poate varia de la alb-argintiu la negru. Aici se ia in considerare atat culoarea corpului cat si subtonurile, nuantele translucide care se nasc din culoarea de baza.




 


Forma unei perle oscileaza de la perfect rotunda la semi-rotunda, la ovala, picatura si forma semi-baroca sau baroca. Ultima forma este cea mai putin valoroasa, referindu-se la formele asimetrice. Cu cat perla este mai sferica cu atat va fi mai valoroasa.

Marimea unei perle se calculeaza masurand diametrul in milimetri. Pot sa fie perle mai mici de un milimetru, dar si perle care ajung la 20 de milimetri, cele din Marea de Sud. Bineinteles, cu cat perla este mai mare, are o forma si o netezime buna, cu atat este mai valoroasa.

Asortarea se refera strict la bijuteriile din perle si la atentia pe care producatorul a acordat-o in a potrivi perlele intre ele, tinand cont de toate calitatile. Un colier de perle unde perlele se potrivesc in forma, culoare, suprafata, marime si luciu este mult mai valoros decat un colier cu perle in diferite nuante si marimi.

  
 

 

 

Abonare newsletter

Abonati-va la newsletterul nostru pentru a beneficia de reduceri si oferte speciale!

* Numele:
* Email:
* Introduceti codul de securitate:


Cos cumparaturi


Cosul este gol.

Cauta

david-lawfirm.ro